Ce impact poate avea vitamina K asupra sănătății pulmonare?

Rolul plămânilor e mai mult decât vital pentru organismul nostru și buna funcționarea a plămânilor poate fi influențată de numeroși factori. Potrivit unui studiu recent, persoanele cu valori scăzute ale vitaminei K prezintă un risc mai mare de a avea funcția pulmonară redusă și de a dezvolta afecțiuni respiratorii. Nivelul de vitamina K poate fi crescut prin consumul de alimente bogate în vitamina K, precum legume verzi și ficatul de vită, sau cu ajutorul suplimentelor alimentare.

Într-un studiu recent, cercetătorii au investigat modul în care nivelul de vitamina K din organism poate afecta funcția pulmonară și au constatat că un nivel scăzut de vitamina K poate avea o influență negativă asupra sănătății căilor respiratorii, crescând astfel riscul dezvoltării bolilor pulmonare.

Cercetătorii au determinat nivelului de vitamina K din organism pe baza unui biomarker specific.La persoanele cu valori scăzute ale vitaminei K riscul de insuficiență respiratorie este mai mare. Aceste persoane sunt predispuse la BPOC, adică obstrucția parțială sau completă a căilor respiratorii, astm și respirație șuierătoare.

Cum afectează nivelul de vitamina K plămânii?

Vitamina K este una dintre principalele vitamine implicate în coagularea sângelui. În acest studiu, cercetătorii și-au propus inițial să analizeze și să înțeleagă mai bine mecanismele prin care vitamina K influențează funcția pulmonară.

Studiul a implicat peste 4000 de participanți. Pentru a evalua nivelul de vitamina K din organism, s-a folosit o metodă indirectă.

O proteină specială poate ajuta la împiedicarea calcificărilor în plămâni. Această proteină se activează cu ajutorul vitaminei K. Forma inactivă a proteinei este un indicator al nivelului de vitamina K. Creșterea nivelului acestei proteine indică un nivel scăzut al vitaminei K în organism.

Pe baza a două teste funcționale pulmonare: capacitatea vitală forțată, adică cantitatea totală de aer pe care o persoană o poate expira după ce a efectuat o inhalație cât mai profundă posibil, și volumul expirator forțat, studiul a constatat că persoanele cu valori scăzute ale vitaminei K prezintă un risc mai mare ca funcția pulmonară să fie diminuată. Cercetătorii nu au identificat o legătură între nivelul de vitamina K și obstrucția fluxului de aer.

De asemenea, s-a constatat că nivelul scăzut de vitamina K este asociat cu un risc crescut de BPOC, astm și respirație șuierătoare.

Studiul evidențiază modul în care vitamina K poate influența funcția pulmonară și cum nivelul scăzut poate contribui la apariția anumitor probleme respiratorii.

Autorul studiului, Dr. Torkil Jespersen, a explicat câteva elemente importante ale cercetării:

"Recent, interesul pentru vitamina K a crescut dincolo de rolul său în coagularea sângelui. Până în prezent, s-a efectuat un număr redus de studii, care s-au concentrat asupra vitaminei K și bolilor pulmonare, iar majoritatea acestora s-au axat pe grupuri restrânse de pacienți. Ne-am dorit să investigăm acest subiect într-o populație generală mai mare, deoarece acest lucru ar putea avea semnificație majoră pentru recomandările legate de alimentație și suplimente alimentare atât pentru grupurile de pacienți cu probleme pulmonare, cât și pentru publicul larg.""Studiul a constatat că participanții cu valori scăzute ale vitaminei K au o funcție pulmonară mai slabă și  sunt afectați mai des de astm sau BPOC", a adăugat Dr. Torkil Jespersen.

Limitele cercetării și direcții viitoare de cercetare

Rezultatele studiului au anumite limitări. În primul rând, nu am putut demonstra că nivelul scăzut de vitamina K cauzează anumite boli pulmonare sau contribuie la deteriorarea funcției pulmonare.

Cercetătorii nu au avut informații despre aportul vitaminei K al participanților procurat din alimente sau suplimentele alimentare. De asemenea, a existat un număr de non-răspunsuri și rata de participare a fost scăzută. Acești factori pot influența rezultatele studiului.

Mai mult, datele testelor funcționale pulmonare au fost disponibile doar pentru 3169 de participanți, din cei 4000. Participanții au provenit dintr-o singură țară, Danemarca, și dintr-o singură regiune, din parte de vest a capitalei, majoritatea reprezentând rasa caucaziană. Pe viitor, studiile ar putea include o mai mare diversitate.

Studiul a examinat și autoraportarea problemelor respiratorii, însă aceasta nu reflectă cu precizie starea de sănătate a persoanei.

Rick Miller, dietetician la Spitalul King Edward VII din Londra și codirector al serviciului de sănătate, compoziție corporală și performanță Miller & Everton, a observat că un astfel de studiu transversal furnizează doar o cantitate limitată de informații.

El a explicat că "acest studiu nu oferă relații directe de tip cauză-efect între vitamina K și bolile pulmonare, dar evidențiază un alt motiv pentru care publicul ar trebui să acorde mai multă atenție asigurării unui aport adecvat de micronutrienți esențiali, inclusiv vitamina K, în dieta lor".

Cercetările viitoare ar putea include colectarea de date pe termen lung. Dr. Jespersen a explicat domeniile posibile de cercetare ulterioară:

"Acest studiu subliniază necesitatea unor investigații extinse cu privire la beneficiile suplimentelor cu vitamina K atât pentru grupurile de pacienți cu afecțiuni pulmonare cât și pentru publicul larg."

"Cercetările viitoare se vor baza pe o abordare prospectivă, în sensul că vor urmări pe o perioadă mai lungă nivelul de vitamina K și funcția pulmonară a participanților. Este necesară și axarea pe efectele suplimentelor alimentare asupra bolilor pulmonare. Autorii acestui articol desfășoară în prezent un studiu de lungă durată, randomizat, controlat cu placebo, tocmai pe aceste teme", a adăugat el.

Cum poate fi crescut nivelul de vitamina K prin alimentație?

Acest studiu vine în completarea cercetărilor asupra importanței și rolului vitaminei K în organism. Miller a oferit mai multe informații despre vitamina K:

"Vitamina K este o vitamină solubilă în grăsimi. Există trei forme de vitamina K: vitamina K1, K2 și K3. Corpul nostru folosește vitamina K pentru realizarea diferitelor proteine necesare pentru coagularea sângelui și pentru susținerea metabolismului osos. Vitamina K contribuie la o serie de funcții esențiale ale corpului, incluzând următoarele: tensiunea arterială, sănătatea cognitivă, prevenirea rezistenței la insulină și reducerea riscului de diabet de tip 2."

Vitamina K se găsește în multe alimente. De asemenea, putem beneficia de suplimente cu vitamina K pentru a ne asigura un aport adecvat. Sursele de nutrienți pentru vitamina K includ: varza kale, broccoli și uleiul de soia.

"Deoarece vitamina K este prezentă într-o gamă largă de alimente, aportul adecvat poate fi asigurat printr-o alimentație corespunzătoare. Vitamina K2 obținută din alimentele de origine animală este mai eficientă, deoarece pare să aibă un efect direct asupra reglării nivelului de calciu și are capacitatea de a circula în sânge mai mult timp, prin urmare, recomand consumul acestei vitamine pacienților."

"Alte surse excelente de vitamina K sunt: ficatul de vită, brânza și ouăle. Dacă cineva nu consumă alimente de origine animală, natto (boabe de soia fermentate) conține vitamina K2, iar sparanghelul, mazărea, pătrunjelul, lintea și unele fructe, precum strugurii, zmeura și afinele, conțin vitamina K1", a explicat dieteticianul Rick Miller.