Cinci alimente cu efect pro-inflamator pe care trebuie să le eviți

Există alimente cu efect proinflamator care contribuie la apariția bolilor cronice. Printre acestea se numără zahărul adăugat, carbohidrații rafinați, prăjelile, alcoolul și carnea gătită la temperaturi înalte.

În funcție de intensitate și caz, inflamația poate fi benefică sau dăunătoare.

Inflamația acută este mecanismul prin care corpul se reface sau se apără împotriva agresorilor. Aceasta face posibilă vindecarea țesuturilor sau luptă împotriva agenților patogeni care invadează organismul.

Inflamația cronică, însă poate fi asociată cu un risc crescut de apariție a mai multor afecțiuni, cum ar fi, diabetul, bolile cardiovasculare și obezitatea.

Alimentația poate influența semnificativ nivelul de  inflamație din corp.

Iată 5 alimente cu efect proinflamator.

5 alimente cu efect pro-inflamator pe care trebuie să le eviți

1. Zahărul și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză

Zahărul (sucroza) și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză sunt cele sunt cele două tipuri principale de zaharuri adăugate în dieta occidentală.

Zahărul este compus din 50% glucoză și 50% fructoză, în timp ce siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză conține aproximativ 45% glucoză și 55% fructoză.

Unul dintre motivele pentru care zaharurile adăugate sunt dăunătoare este că amplifică inflamația din organism, ceea ce poate duce la boli.

Un studiu efectuat pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în zaharuri, a constatat că aceștia au dezvoltat cancer mamar, care s-a extins și la plămâni, parțial din cauza răspunsului inflamator la zahăr.

Într-un alt studiu din 2011, s-a constatat că efectul antiinflamator al acizilor grași omega-3 a scăzut la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în zahăr.

Mai mult, într-un studiu clinic randomizat în care participanții au consumat băuturi carbogazoase, băuturi carbogazoase dietetice, lapte sau apă, doar personale care au consumat  băuturi carbogazoase au avut valori crescute ale acidului uric,un factor declanșator al inflamației și rezistenței la insulină.

Un alt motiv să renunțăm la zahăr este faptul că furnizează cantități excesive de fructoză.

În timp ce cantitățile mici de fructoză din fructe și legume nu cauzează probleme, consumul de cantități mari din zaharuri adăugate poate avea efecte negative asupra sănătății.

Consumul excesiv de fructoză poate fi asociat cu obezitatea, rezistența la insulină, diabetul, ficatul gras, cancerul și boala cronică de rinichi.

De asemenea, cercetătorii au observat că fructoza provoacă inflamație în celulele endoteliale, ceea ce reprezintă un factor de risc pentru bolile de inimă.

Consumul unei cantități prea mari de fructoză crește, de asemenea, nivelul mai multor indicatori ai inflamației la șoareci și oameni.

Printre alimentele bogate în zaharuri adăugate se numără bomboanele, ciocolata, băuturile răcoritoare, prăjiturile, gogoșile, produsele de patiserie  și unele cereale.

 2. Pot provoca alimentele prăjite inflamații?

Pe lângă conținutul lor ridicat de grăsimi și calorii, alimentele prăjite, precum cartofii prăjiți, cașcavalul pane și gogoșile pot, de asemenea, să crească nivelul de inflamație din organism.

 Motivul constă în faptul că anumite metode de gătire la temperaturi ridicate, inclusiv prăjirea, pot amplifica producția de compuși dăunători, cum ar fi produșii finali de glicare avansată, care pot intensifica inflamația și contribui la apariția bolilor cronice.

La încălzirea sau prăjirea uleiurilor la temperaturi extreme crește cantitatea de acizi grași trans, ceea ce poate favoriza inflamația.

Unele cercetări arată că alimentele prăjite pot afecta compoziția microbiană a microbiotei intestinale, ceea ce poate influența nivelul de inflamație din corp.

Conform altor studii, consumul de alimente prăjite reprezintă un factor de risc cardiovascular.

3. Carbohidrații rafinați

Deși carbohidrații și-au căpătat o reputație proastă, multe alimente bogate în carbohidrați pot fi extrem de hrănitoare și pot fi integrate într-o dietă echilibrată.

Cu toate acestea, consumul excesiv de carbohidrați rafinați poate provoca inflamații.

O dietă bogată în carbohidrați rafinați este de obicei săracă în fibre. Fibrele îmbunătățesc digestia,  ajută la senzația de sațietate, și reglează nivelul de zahăr din sânge.

Conform unor cercetări, carbohidrații rafinați din dieta occidentală pot favoriza proliferarea bacteriilor patogene, ceea ce poate crește riscul de obezitate și boli inflamatorii intestinale.

Indexul glicemic (IG) al carbohidraților rafinați este mai mare decât al celor nerafinați. Alimentele cu un IG ridicat cresc glicemia mai rapid decât cele cu un IG scăzut.

Un studiu arată că în cazul pacienților diabetici, o dietă cu indice glicemic scăzut poate reduce nivelul interleukinei 6, un marker al inflamației, mai eficient decât o dietă cu conținut ridicat de IG.

Carbohidrații rafinați se regăsesc în dulciuri, pâine, paste, produse de patiserie, unele cereale, prăjituri, băuturi răcoritoare îndulcite și în orice aliment procesat care conține zahăr adăugat sau făină.

4. Consumul excesiv de alcool provoacă inflamații

Consumul moderat de alcool poate avea beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, consumul în cantități mari poate duce la probleme grave.

Un studiu efectuat în 2010 arată că nivelul de proteină C reactivă (CRP) (un marker al inflamației) a fost crescut la persoanele consumatoare de alcool. Cel mai ridicat nivel de CRP a fost observat la persoanele care consumă mai mult de două băuturi pe zi.

Consumul excesiv de alcool poate duce la sindromul de intestin permeabil caracterizat de capacitatea bacteriilor si toxinelor de a trece de bariera peretelui intestinal. Dacă tulburarea persistă inflamația devine cronică, iar de la aceasta la bolile degenerative nu este decât un pas.

Pentru a preveni problemele de sănătate legate de alcool, se recomandă limitarea consumul la două băuturi pe zi la bărbați și o singură băutură la femei.

5. Carnea gătită la temperaturi ridicate

Consumul cărnii gătite la temperaturi ridicate, inclusiv a cărnii procesate, cum ar fi slănina, cârnații, șunca și carnea afumată, este asociat cu un risc crescut de boli cardiace, diabet și anumite tipuri de cancer.

Alte metode de gătire la temperaturi ridicate includ grătarul, prăjirea, și frigerea.

Gătitul cărnii la temperaturi ridicate declanșează producerea mai multor compuși care provoacă iritație.

Mai mult, aceștia contribuie și la apariția unor boli cronice precum afecțiunile cardiace, cancerul, sindrom metabolic și diabetul tip 2.

Este interesant faptul că marinarea cărnii în soluții acide, cum ar fi sucul de lămâie sau oțetul, poate reduce cantitatea de compuși inflamatori la jumătate.

O altă modalitate de minimizare a formării de compuși inflamatori constă în reducerea timpului de gătire și alegerea metodelor de gătit prin căldură umedă, inclusiv fierberea, înăbușirea, aburirea sau călirea.