Cromul este unul dintre cele mai comune elemente pe pământ, care apare și în organismul uman, în proporții mai mici. Rolul lui în tratarea diabetului la animale era cunoscut deja în anii ’50, însă efectele sale asupra sănătății oamenilor sunt încă neclare.
În Statele Unite, cromul este popular sub forma de supliment alimentar pentru slăbit, însă nu prezintă eficacitate. Acest nutrient des trecut cu vederea are să devină mai popular acum, datorită unor noi cercetări asupra efectelor sale privind bolile cardiace, diabetul și colesterolul.
Ce este cromul?
Când vorbim despre crom, majoritatea bărbaților care se gândesc la barele de protecție cromate de la mașini, însă acest metal joacă un rol foarte important în sănătatea umană, chiar dacă încă nu-l înțelegem pe deplin.
Cea mai bine definită sarcină a cromului este de a facilita acțiunea insulinei. Pacienții cu deficit de crom dezvoltă diabet care nu răspunde bine la insulină, care poate fi corectat prin înlocuirea cromului. Deficitul sever de crom este mai rar și se dezvoltă la pacienții care depindeau de hrănirea intravenoasă. Din fericire, specialiștii nutriționiști au eliminat această problemă prin adăugarea de crom la soluțiile de nutriție parenterală totală (TPN).
Deficiența severă de crom este rară, deoarece mineralul este prezent în multe alimente comune, cum ar fi cerealele bogate în fibre, cerealele integrale, dar și cafeaua, nucile, fasolea verde, broccoli, drojdia de bere, respectiv unele tipuri de bere și vin.
În cazul fructelor, legumelor, peștelui, păsărilor și a cărnii, conținutul de crom variază foarte mult. Alimentele făcute cu boabe rafinate și zaharuri simple afectează echilibrul de crom al organismului, deoarece nu conțin multe minerale și promovează deficiența de crom.
De cât crom avem nevoie? Pentru bărbați, necesarul de crom este de 35 de micrograme (mcg), iar pentru femei cantitatea recomandată este de 25 mcg. Deși nu există date precise, studiile arată că o proporție substanțială de oameni nu obține suficient crom. Poate că de aceea deficiența ușoară de crom poate contribui la povara îngrijorătoare a diabetului și a bolilor de inimă în rândul societăților occidentale.
Cromul și diabetul
Cromul are un rol bine documentat în acțiunea insulinei și în metabolismul glucozei, de aceea diabetul este un candidat logic pentru terapia de înlocuire a cromului. Experimentele pe animale arată că deficiența de crom poate provoca diabet, iar valoarea crucială a acestui mineral pentru prevenirea și tratarea diabetului la pacienții cu nutriție parenterală totală a fost descoperită la sfârșitul anilor ’70. Cu toate acestea, studiile realizate pe pacienți umani în circumstanțe mai puțin extreme au dat rezultate contradictorii.
Unele probleme provin din dificultatea de a măsura nivelurile foarte scăzute de crom, prezente în mod normal în sânge și în fluidele corporale. O modalitate mai bună este de a măsura cât de mult crom este prezent în unghiile de la picioare tăiate. Prin această tehnică, nivelurile scăzute de crom au fost asociate cu un risc crescut de diabet.
O altă problemă este că în studiile de terapie cu crom s-au folosit multe forme diferite ale cromului, de la drojdia de bere până la factorul de toleranță la glucoză, de la o formă organică de crom extras din drojdia de bere, până la sărurile de crom, cum ar fi picolinatul de crom și clorura de crom. Dozele au variat, iar majoritatea studiilor au fost intervenții pe termen scurt la un număr mic de subiecți. Drept urmare, suplimentele de crom nu au fost benefice în mod consecvent în tratarea diabetului. Cele mai promițătoare rezultate provin din studiile diabetului în timpul sarcinii și al diabetului indus de steroizi.
Asociația Americană a Diabetului afirmă că beneficiile suplimentelor de crom nu au fost demonstrate în mod concludent până în prezent. Concluzia este una corectă, dar care deschide drumul spre cercetări mai ample.
Cromul și pierderea în greutate
Oamenii de știință nu se pot pune de acord privitor la tratarea diabetului cu suplimente de crom, însă pot spune cu certitudine că ele nu contribuie la pierderea în greutate, chiar dacă picolinatul de crom se vinde pe post de supliment alimentar pentru slăbit.
Cromul și colesterolul
La șobolani, deficitul de crom cauzează niveluri ridicate de colesterol și rezultă în formarea plăcilor aterosclerotice. Rezultatele au fost însă contradictorii în ceea ce privește oamenii. În șapte studii efectuate pe pacienți cu diabet zaharat, oamenii de știință au raportat că suplimentele de crom au dus la îmbunătățirea profilurilor lipidelor din sânge. În patru dintre studii, schimbările nu au fost evidente. S-au raportat discrepanțe similare la subiecții nondiabetici. În cinci studii s-au constatat beneficii privind nivelul colesterolului din sânge, dar în trei dintre studii nu s-a găsit niciunul.
Cu asemenea rezultate, este prea devreme pentru a recomanda suplimentele de crom pentru colesterol. Totuși, poate exista o excepție de la această regulă. Deși există multe medicamente care reușesc să scadă nivelul de colesterol LDL (colesterolul „rău”), majoritatea au mult mai puțin succes în creșterea nivelului de colesterol HDL (colesterolul „bun”). Niacina reprezintă o excepție, însă aceasta poate avea efecte secundare neplăcute. Cele mai bune modalități de a crește nivelul colesterolului HDL sunt pierderea în greutate, exercițiile fizice, renunțarea la fumat și reducerea consumului de grăsimi trans, zaharuri simple și alți carbohidrați cu absorbție rapidă. O doză mică de alcool poate ajuta persoanele care pot bea responsabil și în siguranță. Dacă schimbările în stilul de viață nu sunt de ajuns, merită să încercăm suplimentarea cromului în organism.
Patru studii clinice la întâmplare au raportat un beneficiu. Preparatele și dozele au variat de la 200 mcg pe zi de clorură de crom la 600 mcg pe zi de factor de toleranță la glucoză. Mai multe încercări au fost dezamăgitoare și sunt necesare mai multe studii pentru a rezolva lucrurile. Însă, deoarece suplimentele de crom sunt ieftine și sigure, se recomandă persoanelor cu HDL scăzut să încerce administrarea lor, timp de o perioadă de două-patru luni.
Cromul și bolile cardiace
Oamenii de știință din Statele Unite, Europa și Israel au evaluat 1 408 de bărbați din opt țări europene și Israel. Aproape jumătate dintre aceștia au fost înscriși în studiul EURAMIC la scurt timp după ce au suferit primul atac de cord, cealaltă jumătate a bărbaților nu suferiseră atacuri de cord. Cercetătorii au colectat tăieturile de la unghiile de la picioare ale fiecărui voluntar, acestea au fost stocate până când au putut fi supuse unei analize de activare a neutronilor, o modalitate precisă de a determina nivelurile de crom. Bărbații au fost evaluați și pentru obezitate, diabet, hipertensiune, colesterol, fumat și consumul de alcool.
În urma analizei rezultatelor, s-a putut face legătura dintre nivelurile scăzute de crom și un risc ridicat de atac de cord. Asocierea nivelului scăzut de crom cu atacurile de cord nu a depins de diabet sau de tiparele dietetice care afectează consumul de crom. Rezultatele au arătat că bărbații cu cele mai ridicate niveluri de crom au fost cu 41% mai puțin predispuși unui atac de cord decât cei care aveau un nivel scăzut de crom.
Un studiu de la Harvard realizat pe 1 247 de bărbați americani susține această ipoteză conform căreia cromul poate reduce riscul bolilor cardiovasculare. Asemenea studiului EURAMIC, oamenii de știință de la Harvard au folosit tăieturi de unghii pentru a evalua nivelurile de crom. În comparație cu bărbații sănătoși, diabeticii au avut niveluri mai scăzute de crom, iar cei care sufereau atât de diabet cât și de boli coronariene au avut cele mai scăzute niveluri dintre toți.
Este cromul recomandat pentru tine?
Dacă e vorba de crom alimentar, răspunsul este da. Chiar dacă cromul în sine nu este benefic, cerealele integrale, nucile, broccoli și fasolea verde sunt toate alimente sănătoase. Pentru majoritatea oamenilor, cantitățile moderate de bere sau vin sunt benefice, iar cafeaua este inofensivă. Asemenea, este recomandată reducerea consumului de zaharuri simple, indiferent de efectele lor în raport cu cromul.
Dieta echilibrată este pe primul loc, doar pe urmă putem apela la diferite suplimente naturale. Și în acest caz, înainte de a cumpăra diferite suplimente, trebuie să ne asigurăm de eficacitatea și siguranța lor. Deoarece suplimentele alimentare sunt exceptate de la reglementările FDA, siguranța și puritatea lor nu pot fi asigurate. Cu toate acestea, cromul pare a fi sigur.
Concentrațiile foarte mari de picolinat de crom pot deteriora ADN-ul celulelor din cultura țesuturilor, dozele clinice sunt însă mult mai mici, iar Institutul de Medicină a concluzionat că picolinatul de crom este sigur.
Întrebarea cea mare este dacă suplimentele cu crom sunt cu adevărat de ajutor, însă medicii nu vor putea răspunde până nu conduc mai multe cercetări. În prezent, putem încerca cromul pentru a crește nivelul HDL, dacă acesta a rămas scăzut în ciuda modificărilor stilului de viață. Preparatele care au crescut nivelul HDL includ factorul de toleranță la glucoză în doză de 200 mcg de trei ori pe zi și clorură de crom în doze de 200 sau 250 mcg pe zi.
Dacă decideți să încercați cromul, cereți sfatul medicului dumneavoastră și verificați-vă profilul colesterolului înainte și după o cură de patru luni. În cazul în care nivelul de colesterol HDL nu se îmbunătățește, nu este justificat să continuați cura, însă dacă nivelul crește, vă veți bucura de efectul acestui mineral trecut cu vederea.
