Căutati un produs anume?
Probleme de sănătate?
Alte produse
Numeroase grupuri de cercetători susţin că, conţinutul de seleniu al alimentelor principale poate preveni lipsa acestui element în organism. Rezultatele unui studiu prospectiv recent lansat în Norfolk sugerează însă altceva.
În cadrul studiului, s-a urmărit timp de 24 de ore asimilarea de substanţe nutritive la 901 de persoane. Valoarea medie zilnică a asimilării de seleniu - stabilită pe baza tabelelor de substanţe nutritive - a fost de 50 mcg la femei şi 59 mcg la bărbaţi. Din lipsă de date referitoare la compoziţia alimentelor şi datorită modificării permanente a conţinutului de seleniu al alimentelor în funcţie de caracteristicile terenului agricol, dintre persoanele analizate s-au ales 36 bărbaţi şi 31 femei, aceste persoane urmând să consume alimente în cantităţi controlabile şi de producţie locală.
Aceşti participanţi au măsurat cantităţile de alimente şi băuturi consumate, colectând timp de 7 zile mostre duble de alimente. În plus, de la aceste persoane s-au colectat şi mostre de sânge, şi mostre provenite de la unghiile de la picioare. Concentraţia seleniului din serul pacienţilor a fost - în medie - 1,10mcml/l la femei iar la bărbaţi de1,17 mcml/l. Cantitatea calculată de seleniu, zilnic asimilată în această perioadă de şapte zile a fost de 38 şi 50 mcg. Potrivit analizei mostrelor duble de alimente cantitatea zilnică de seleniu asimilată din alimente a fost de 83 şi 107 mcg.
Schimbările intervenite în producţia de pâine datorită sortimentului de făină folosit, au schimbat esenţial contribuţia anumitor grupuri de alimente la introducerea cantităţii zilnice de seleniu în organism. Până în anul 1992, aportul cerealelor la cantitatea totală asimilată a scăzut de la 50% la 18% , în timp ce aportul cărnii a crescut de la 28% la 39%.
Asta înseamnă că, vegetarienii şi adepţii alimentaţiei crude sunt considerabil expuşi la riscul unei cantităţi scăzute de seleniu introdusă în organism.
Pentru verificarea acestui fapt, s-a efectuat compararea în paralel – în funcţie de vârstă şi sex - a valorilor de concentraţie a unghiilor de la picioare în cazul persoanelor participante la experiment, cu concentraţiile de unghii provenite de la 23 de vegetarieni şi 34 de persoane cu alimentaţie crudă.
Concentraţia de seleniu constatată la cele 57 de persoane vegetariene şi cu alimentaţie crudă a fost considerabil mai scăzută în comparaţie cu persoanele omnivore.(541 vs.685 ng/g.p<0,001). Concentraţia stabilită la persoanele cu alimentaţie crudă a fost mai scăzută în comparaţie cu concentraţia măsurată în cazul vegetarienilor(506 vs.591 ng/g:p<0,01).
La opt persoane care se autoconsiderau vegetariene dar ocazional consumau şi peşte ton, valoarea concentraţiei de seleniu a fost de 644 ng/g. Acest lucru se poate explica prin faptul că, peştele ton prezintă un conţinut mare de seleniu.
