Căutati un produs anume?
Probleme de sănătate?
Alte produse
Oamenii de ştiinţă danezi au relatat pentru prima dată despre faptul că, există o legătură directă între cantitatea de acrilamidă generată în timpul gătitului la temperaturi înalte şi riscul apariţiei cancerului mamar.
Acrilamida este o substanţă care se formează la încălzirea alimentelor bogate în hidraţi de carbon la temperaturi ridicate (de ex. în timpul gătitului, în cazul mâncărurilor grilate, prin folosirea unturii la friptul cărnii, şi la prăjit). Fumatul este un alt factor care contribuie în mod semnificativ la formarea acrilamidei.
S-a demonstrat deja cu ani în urmă, că acrilamida poate cauza cancer la animale, şi se ştia şi faptul că, acest risc nu poate fi exclus nici în cazul oamenilor. Tocmai de aceasta, au apărut din când în când ştiri - câteodată total contradictorii - care ne recomandau cantitatea de cartofi prăjiţi sau de cipsuri, pe care o putem consuma fără să ne expunem la riscul cancerului (se făcea referire la cipsuri, acestea fiind exemplul concludent al alimentelor extrem de bogate în hidraţi de carbon, şi care se prăjesc în ulei încins). Conform asociaţiei pentru protecţia consumatorilor, Foodwatch, un copil mic poate depăşi deja doza zilnică permisă consumând doar 6 cipsuri de cartofi, în timp ce specialiştii însărcinaţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii au ajuns în 2002 la concluzia, că este mult mai bine dacă nu consumăm cipsuri deloc. Un an mai târziu, într-un studiu publicat în revista de specialitate de renume Journal of Cancer (Jurnalul Cancerului) doi cercetători - unul elveţian şi unul italian - au ajuns la concluzia că, analizele de până acum, dornice să demonstreze o legătură clară între consumarea cartofilor prăjiţi şi formarea cancerului s-au cam pripit cu concluziile finale: de ex. nu au luat în calcul rolul îngrăşării, care - după părerea lor - contribuie într-o măsură mult mai mare la sporirea riscului apariţiei cancerului.
Rezultatul apărut recent poate însemna un pas înainte în disputele pe tema acrilamidei: s-a relatat acum pentru prima dată, că se poate demonstra o legătură directă între cantitatea de acrilamidă ajunsă în organism şi riscul formării cancerului mamar: acrilamida sporeşte riscul apariţiei cancerului.
Creşterea de 10 ori a nivelului acrilamdei: risc dublu al apariţiei cancerului mamar
Au fost supuse analizei 374 femei mai vârstnice (de după menopauză), femei la care s-a dezvoltat deja cancerul mamar. Şi tot atâtea femei formau grupa de control. În mod diferit faţă de măsurătorile de acum - care se bazau pe observarea continuă a obiceiurilor de alimentaţie a participanţilor - Henrik Frandsen şi colegii săi (Institutul de alimentaţie danez) au determinat - pe baza mostrelor de sânge - cantitatea de acrilamidă din organismul femeilor. La evaluarea rezultatelor, s-au luat în considerare şi obiceiurile acestor femei privind fumatul.
Rezultatele au arătat o legătură clară între nivelul crescut de acrilamidă şi formarea cancerului mamar. Conform acestor rezultate o creştere de 10 de ori a cantităţii de acrilamidă a rezultat dublarea riscului apariţiei cancerului, în special a cancerului mamar receptor-estrogen pozitiv. Acest nivel crescut de 10 ori, a fost caracteristic femeilor expuse în mod deosebit la influenţa acrilamidei, faţă de acele femei în a căror organism nu s-a găsit acrilamidă în cantităţi aşa de mari.
Cum să acţionăm în interesul nostru
Deşi această temă necesită analiză aprofundată, rezultatul oferit de specialişti confirmă totuşi acele îngrijorări, conform cărora, acrilamida poate cauza cancerul şi în cazul oamenilor, mai mult, este vorba de acea cantitate de acrilamidă pe care un om normal cu alimentaţie obişnuită îşi introduce în organism. Conform informaţiilor portalului ştiinţific ScienceDaily, un studiu olandez care urmează să fie publicat, a descoperit o legătură între consumarea acrilamidei şi dezvoltarea cancerului ovarian respectiv a cancerul corpului uterin. Totodată, nu se ştie cu siguranţă, dacă nu cumva celelalte substanţe care se formează alături de acrilamidă în timpul găitului sporesc riscul cancerului, şi nu este exclus nici faptul că, o partea a acrilamidei nu ajunge în organism prin consumarea alimentelor.
Conform specialiştilor, fabricanţii ar trebui să reducă cantitatea de acrilamdiă din alimente, şi se poate chiar spune, că există deja promisiuni concrete în acest sens în cadrul UE. În ceea ce priveşte contribuţia noastră la sănătatea noastră proprie, ar trebui să reducem sau chiar să evităm total consumarea alimentelor preparate la temperaturi înalte, în special în cazul copiilor. Bineînţeles, nu vom putea evita cu desăvârşire acrilamida, aceasta fiind prezentă în alimente de bază cum este de exemplu pâinea, biscuiţii sau cafea, dar putem reduce măcar consumarea cipsurilor. Şi încă un lucru : să nu folosim pentru prăjirea alimentelor acelaşi ulei de mai multe ori (iar dacă cineva nu poate evita acest lucru, măcar după gătire ar trebui să filtreze untura printr-un strecurător, aruncând apoi particulele prăjite), şi în general, ar trebui să acordăm mai multă atenţie gătitului.
Acest studiu a apărut în revista de specialitate International Journal of Cancer (Jurnalul internaţional al cancerului). (Acrylamide exposure and incidence of breast cancer among postmenopausal women in the Danish Diet, Cancer and Health study).
