Căutati un produs anume?
Probleme de sănătate?
Alte produse
Deşi se spune că râsul este cel mai bun medicament, eficacitatea celor două lucruri nu poate fi comparată. Cu toate că un râs care vine din toată inima, poate îmbunătăţi semnificativ starea morală a omului, ceea ce va afecta la rândul său şi sănătatea organismului – somnul este însă cu totul altceva.
Ca rezultat al unui somn bun şi odihnitor, toate funcţiile corpului se îmbunătăţesc semnificativ. Mintea este mai ascuţită, veţi avea o capacitate de concentrare mai bună, veţi sesiza îmbunătăţirea memoriei şi a capacităţii de rezolvare a problemelor (nivelul IQ-ului creşte). Nu o să vă stresaţi în timp ce căutaţi cheile maşinii sau numele străzilor. Un somn sănătos va contribui la îmbunătăţirea şi consolidarea sistemului imunitar, organismul protejându-se mai eficient împotriva bolilor.
În afară de acestea, un somn odihnitor:
- încetineşte procesele de îmbătrânire
- reduce factorul de stres
- îmbunătăţeşte resursele energetice ale corpului
Somnul, mai are şi alte efecte fiziologice favorabile, iar acum cu ajutorul melatoninei şi dumneavoastră veţi avea şansa de a experimenta beneficiile unui somn bun.
Remediu natural pentru insomnie
Somniferele utilizate în tratamentul (simptomatic) al insomniei pot fi – în funcţie de mecanismul de acţionare - somnifere calmante, care slăbesc „vigilenţa" astfel inducând somnul, sau factori fiziologici regulatori de somn, care întăresc în mod direct mecanismul natural al somnului. S-au pus mari speranţe în efectul somnifer al endorfinelor - substanţele naturale produse de organism – în primul rând pentru că această metodă părea uşor de aplicat, fără să producă efecte secundare.
Acest fapt a fost observat prima dată de un cercetător francez, care după ce a injectat lichidul cerebrospinal al unor câini "obosiţi” în alţi câini, a constatat că aceştia din urmă au adormit. Acest experiment a declanşat avalanşa cercetărilor, ca rezultat obţinându-se pe cale chimică trei substanţe independente cu efect somnifer şi de regulator al somnului.
Una dintre aceste substanţe o constituie 1-tryptophan, aceasta însă dovedindu-şi eficienţa doar în cazuri de insomnii uşoare. Speranţe mai mari s-au pus într-o proteină compusă din aminoacizi, şi care se numeşte DSIP (peptidul care induce somnul delta).
Fiind o proteină s-a dovedit eficientă doar administrată sub formă de injecţie, şi asta pentru că administrată oral a fost absorbită de sucurile digestive înainte ca să-şi facă efectul de somnifer.
Membrul cel mai promiţător al grupului s-a dovedit a fi melatonina, şi între timp s-a descoperit că această substanţă are efecte benefice şi de altă natură, care influenţează favorabil calitatea vieţii! Această substanţă este de origine vegetală, şi oferă ajutor în cazul insomniilor de natură nervoasă.
Medicamentele produse pe cale chimică au efect mult mai puternic. La ora actuală cele mai „populare” sunt benzodiazepinele, conform unor date statistice ele fiind consumate zilnic într-o cantitate de 40 de milioane (!) de tablete la nivel mondial. Într-o prima fază a aplicării, spectrul larg de efecte al acestor medicamente (efect calmant, somnifer, moderator al stresului şi de relaxare a musculaturii) s-a bucurat de o recunoaştere generală şi abia dacă s-a acordat atenţie numeroaselor efecte secundare pe care această substanţă le provoca; odată cu utilizarea la o scară din ce în ce mai mare, această circumstanţă din păcate s-a schimbat. La fel de important este şi faptul că, administrată împreună cu alcool, intensifică puternic efectul acestuia (provoacă ameţeli, tulburări psihice etc.)
La multe persoane, efectul de relaxare a musculaturii provocat de benzodiazepine poate fi prea puternic, astfel mişcările pacientului pot deveni incoerente (apare ataxia - incapacitatea de coordonare a mişcărilor) şi (dacă de ex. vrea să se scoale în timpul nopţii, îşi poate pierde echilibrul şi să cadă) şi sub influenţa unor vise intense, agitate pacientul poate să cadă şi din pat. Ca regulă se pot accepta şi acele opinii ( puncte de vedere ) conform cărora, pacientul nu trebuie să primească (nici) somnifere benzodiazepine mai mult de 2-4 săptămâni, căci se poate forma repede o dependenţă psihică, iar abstinenţa de la benzoiazepine poate fi extrem de dificilă.
Melatonina deschide deci drumuri noi, care – dorim să subliniem din nou - nu este un "somnifer", ci un regulator al somnului fiziologic, şi nu este nici medicament, ci un hormon care se formează în organismul uman.
Din literatura de specialitate publicată până în prezent, următoarele analize ştiinţifice pot fi considerate finalizate: domeniul tulburărilor de somn, contrabalansarea fenomenului „Jet-lag” şi înlesnirea adaptării la munca în schimburi. Literatura de specialitate are însă o atitudine unanimă în privinţa faptului că, acest medicament pare să fie extrem de promiţător şi în domeniile de indicaţie mai sus amintite.
