vitaking.ro

Dacă vreţi să creşteţi un copil sau un nepot isteţ, asiguraţi-vă că primeşte din belşug substanţe nutritive necesare creierului. Dezvoltarea creierului copilului depinde în mare măsură de consumarea din belşug a câtorva dintre substanţele nutritive indispensabile organismului.

Acei copii, care nu primesc aceste substanţe în cantităţi suficiente vor dispune de o capacitate mintală mai redusă, vor avea un coeficient de inteligenţă mai mic (IQ), rămânând în urma copiilor cu o nutriţie corectă şi în privinţa aptitudinilor comunicative şi a celor de învăţare a limbilor străine.

 Toate acestea reies dintr-un studiu cuprinzător, efectuat sub îndrumarea profesorului Jake Najman la Universitatea din Queensland.

Componentele creierului

Creierul uman este format în mare parte (aproximativ 60%) din grăsimi, dacă nu luăm în consideraţie apa. Cercetătorii pornesc de la premisa că, grăsimea joacă un rol cheie şi în dezvoltarea creierului. Obiectul cercetării îl constituia un acid gras, mai precis acidul DHA (acid docosahexaenoic). Acest acid ocupă 25-35% din creier şi 50-60% din retina ochiului, jucând un rol important în claritatea văzului.

DHA şi dezvoltarea copilului

În dezvoltarea neurologică a bebeluşilor şi a copiilor mici este absolut indispensabilă cantitatea corespunzătoare de DHA. Este un fapt cunoscut că DHA-ul modifică anumite proprietăţi ale membranei celulare. Îi modifică flexibilitatea, capacitatea sa de penetrare, având un rol cheie şi în legăturile cu proteinele regulatoare.

Din acest motiv are un impact direct asupra activităţii canalelor ionice ale sistemului nervos, precum şi asupra semnalelor electrice celulare şi asupra funcţionării memoriei. Şi în mod indirect, bineînţeles, în formarea aptitudinilor cognitive şi de învăţare ale copiilor.

În perioada prenatală şi în lunile postnatale, aprovizionarea organismului cu cantitatea suficientă de DHA este absolut decisivă. Aceasta este perioada în care putem face cele mai mari ravagii prin reducerea nivelului de DHA. În acest timp, aprovizionarea organismului mamei cu DHA înseamnă singura sursă de nutriţie pentru făt şi bebeluş.

Rezultatele obţinute la Universitatea din Queensland oferă o explicaţie pentru avantajarea din punct de vedere cognitiv a bebeluşilor alimentaţi cu lapte de mamă faţă de cei alimentaţi pe cale artificială, fapt observat de altfel şi în experimentele precedente.

Din acelaşi motiv, bebeluşii născuţi înainte de termen prezintă un nivel scăzut de DHA. Pe deasupra, situaţia este accentuată de lipsa de DHA, care apare în timpul nutriţiei artificiale.

Un test general de inteligenţă a arătat că, rezultatele copiilor alăptaţi au depăşit în medie cu 8 puncte IQ rezultatele copiilor alimentaţi artificiali.

Am citit câteva informaţii interesante pe această temă, şi anume că nivelul de DHA din sângele femeilor americane este egal cu media valorilor măsurate în ţările aflate în dezvoltare. În timp ce femeile americane trăiesc din sume de o sută sau o mie de ori mai mari decât aproapele lor cu o soartă mizerabilă, se confruntă totuşi cu aceleaşi deficienţe nutriţionale, în mare parte datorită proastelor alegeri nutriţionale.

Surse de DHA bune şi proaste

DHA-ul necesar dezvoltării sistemului nervos şi a creierului trebuie consumat de către mamă, fiind apoi transmis fătului sau bebeluşului. Forma cea mai utilă a DHA-ului o constituie grăsimile animale, în primul rând cele obţinute din peşte. Somonul, sardinele şi tuna, dar oricare specie de peşte de apă rece constituie surse excelente de DHA. În cantităţi mai mici, cărnurile roşii şi ouăle conţin acidul gras DHA.

Dintre alimentele specifice regimului vegetarian, seminţele de in sunt cele care conţin DHA în proporţie cea mai mare. Dar seminţele de in sunt greu de digerat pentru stomacul uman, pentru că omul nu dispune de acel stomac musculos precum păsările. În magazinele din Ungaria suplimentele nutriţionale omega 3, obţinute din extract de seminţe de in, sunt comercializate sub denumirea de Lignan sau Lignamax, care conţine într-o formă digerabilă şi pentru stomacul uman substanţele nutriţionale importante.

În afară de asta, surse de omega 3 sunt şi uleiurile de soia, de nucă şi de porumb, totuşi există o mică problemă la fiecare dintre acestea. Ele nu conţin DHA, ci omega 3 sub formă de ALA (acid linolenic). Acesta este un acid gras, mai puţin util din punct de vedere biologic pentru organismul nostru, deoarece trebuie transformat de către ficat în două faze (mai întâi în EPA, apoi în DHA) pentru a putea fi procesat de celule.

 Pentru că orice transformare de acest gen, prezintă şi pierderi – în funcţie de starea sistemului digestiv – omega 3 obţinut din grăsimile animale va fi mereu favorizat.

Cea mai naturală alegere o constituie peştele autohton, proaspăt.

Conservele de peşte conţin în general peşte poluat, provenit din apă de mare poluată. În cazul în care cantitatea necesară de DHA o asiguraţi prin suplimente nutriţionale, este bine să luaţi în considerare câteva lucruri importante. DHA-ul este un acid gras polinesaturat, care atrage rădăcinile libere nocive şi oxigenul. Mai simplu formulat înseamnă că este un aliment extrem de alterabil. Păstrat în aer liber, sau expus la acţiunea luminii şi la temperaturi ridicate se alterează în doar câteva ore.

Produsele de top de pe piaţă, disponibile în farmacii sunt variantele ieftine, comercializate în vrac, şi care se administrează cu lingura. Dacă le consumaţi într-o săptămână, timp în care le menţineţi în frigider, într-o sticlă închisă etanş atunci e bine. Dacă nu, atunci alegeţi varianta de capsule-gel, stabilizată. Acestea trebuie menţinute în cutie etanş şi astfel pot fi păstrate chiar şi un an.

Uleiul de peşte şi orice ulei nesaturat alterat are un gust şi miros specific acrişor, rânced. În acest caz, foloasele sunt mai mici decât dezavantajele. Nu consumaţi niciodată alimente râncede.

Despre cantităţi

Nu cădeţi în capcana de a considera că mai mult înseamnă şi mai bine. Şi aici se adevereşte înţelepciunea populară, cum că „nici mai mult, nici mai puţin”. O doză tipică, recomandată pentru adulţi este între 0,5 - 1 gr., cantitate ce poate fi asigurată prin consumarea a 5 -10 gr. de ulei de peşte.

Dacă duceţi o viaţă activă, vi se recomandă limita de sus, însă dacă aveţi un stil de viaţă obişnuit, normal, e de ajuns să consumaţi doar 5 gr. Femeile însărcinate şi cele care alăptează este bine să considere o doză mai mare.

În cazul bebeluşilor, este de ajuns dacă frecaţi conţinutul unei jumătăţi de capsule în piele, lăsând astfel uleiul de cea mai bună calitate să pătrundă direct în circuitul de sânge, această metodă fiind cea mai bună metodă complementară în perioada de alăptare.

Când se trece la alimentele solide, puteţi amesteca neobservat o capsulă de ulei de peşte în alimentaţia copilului. Bineînţeles i se permite copilului şi carnea de peşte, când mănâncă deja împreună cu familia.

Există nenumărate dovezi, care susţin corelaţia între dezvoltarea copilului şi consumarea uleiurilor de tip omega 3. Deşi instituţiile sanitare încă nu le utilizează, dat fiind faptul că produsul este disponibil, fără prescripţie medicală, vă recomand să-l consumaţi şi să recomandaţi şi altor cunoştinţe ale dvs.

Sursă: www.naturhirek.hu