Căutati un produs anume?
Probleme de sănătate?
Alte produse
În Statele Unite ale Americii se încearcă de mult timp convingerea medicilor pediatrici să prescrie - contrar practicii uzuale din trecut - mai rar medicamente pentru tratarea bolilor. În pofida acestui lucru, chiar şi în prezent, încă se mai întâmplă destul de des, ca medicii prescriu medicamente copiilor, chiar şi în cazuri total nefondate.
Cele mai mari exagerări apar în cazul faringitei, când medicii prescriu medicamente chiar şi când nu sunt siguri că infecţia a fost provocată de bacteria Streptococcus. Cu toate că, conform regulamentului profesiei de pediatrie, medicul – înainte să prescrie un tratament cu antibiotice – ar trebui să se convingă printr-un test simplu şi ieftin că într-adevăr Streptococcus-ul este prezent în gâtul pacientului.
Conform unui studiu publicat în numărul din 8 noiembrie 2005 al revistei de specialitate de renume Journal of the American Medical Association (Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane), medicii ar fi obligaţi să ia în considerare că, prescrierea nefondată a antibioticelor ar putea cauza dezvoltarea grupurilor de bacterii rezistente în organism, generând efecte secundare nedorite, şi nu în ultimul rând sporind cheltuielile tratamentului medical.
Cercetătorii au analizat datele acelor copii - cu vârsta între 3-17 ani – care au apelat la medic suferind de faringită, în perioada 1995-2003. Ce-i drept, în aceşti 8 ani, comenzile de antibiotice s-au redus într-o oarecare măsură - de la 66% din 1995 la 54% în 2003, dar aceste cifre încă mai depăşesc cu mult limita dorită. Pe baza prelucrării datelor, dr. Jeffrey A. Linder, cercetător şef din Boston şi colaboratorii săi afirmă, că 27% din antibioticele prescrise au fost pur şi simplu de prisos.
Este bine să ştim şi faptul că, odată cu prescrierea antibioticelor medicul ar avea obligaţia să atragă atenţia pacientului (sau în cazul nostru a părinţilor) asupra faptului că, medicamentele au un efect nociv asupra florei intestinale, şi că acest efect secundar ar putea fi anticipat, respectiv limitat prin adăugarea unor bacterii "amicale" cum sunt de ex. Acidophilus, bacterii Bifido şi altele.
Spre norocul nostru aceste produse – purtând nume diferite de marcă – pot fi obţinute din farmacii chiar şi fără reţetă. Este de recomandat, ca în perioada luării antibioticelor – dar nu simultan ci cu un decalaj de cel puţin o oră – să luăm şi aceste preparate, şi încă cel puţin 2-3 săptămâni după terminarea tratamentului cu antibiotice. Astfel vom avea un sistem digestiv sănătos, şi vom putea preveni apariţia afecţiunilor cauzate de ciuperci (de ex. ciuperca Candida), boli atât de frecvente după o perioadă de luare a antibioticelor.
